De ce se tocesc dinții şi ce remedii există?

gutiera

Măcinarea dinţilor se intensifică uneori din pricina stresului, a muncii intense sau a tensiunii mentale și este, practic, greu de oprit în mod deliberat. Fiecare a douăsprezecea persoană suferă de măcinarea dinţilor, de obicei, persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani. Odată cu vârsta, bruxismul devine mai rar.

Crizele apar preponderent în timpul somnului, iar modelarea dinților poate avea consecințe grave asupra sănătății. Forțe extreme de măcinare a dinților pot avea efecte foarte dăunătoare și dureroase asupra patului dentar, mușchilor maxilarului și articulațiilor temporomandibulare, precum și a zonei coloanei vertebrale. Cauzele variază de la probleme mecanice, cum ar fi poziția falsă a dinților la tulburările mintale. Consecințele scrâșnetului nocturn al dinților includ deteriorarea gravă a dinților, durerea dentară, durerea maxilarului și durerea facială.

În repaus, mandibula este de obicei centrată și echilibrată, articulațiile sunt simetrice, iar dinții nu se ating unul pe celălalt. În functie de partea pe care dormim, dreaptă sau stangă, maxilarul inferior suportă greutatea corpului, încercând să readucă rândurile dinților în poziția corectă. Din cauza încărcării unilaterale a greutății pe un obraz sau altul, atunci când se efectuează această mișcare, este declanșată măcinarea dinților. Acesta este și motivul pentru care bruxismul apare în primul rând în timpul somnului.

Această sarcină laterală în decursul timpului, a luni sau ani de zile, produce o malpoziție a maxilarului superior și inferior.

Bruxismul împiedică circulația sângelui în corpul uman, iar articulațiile suferă, ceea ce poate duce la deteriorări structurale și funcționale, precum și la deformări. Acest lucru explică de ce bruxismul este asociat cu dureri de cap și migrene, dureri de gât și lombare, dureri de urechi, amețeală, tinitus și probleme posturale. Problemele mentale și stresul nu sunt, prin urmare, cauza, ci sunt doar factori favorizanți.

Pentru a compensa o malpoziție, a reglementa orice modificăre a dinților și pentru a obține toate ajustările necesare pentru sănătatea dentară și orală completă, medicul stomatolog decide remediul/terapia, uneori fiind necesară o perioadă lungă de timp în care controlul stomatologic lunar este obligatoriu.

Specialiștii susțin că deformarea dentiției nu joacă un rol decisiv în dezvoltarea bruxismului. Cercetătorii sunt convinși că sistemul nervos central controlează mișcarea inutilă – indiferent cât de perfecți sunt dinții. Restaurarea danturii face ca persoana afectată să arate mai bine, asigură substanța dentară și face dinții mai puțin sensibili la temperaturile extreme – dar nu elimină cauza în sine.

Dentistul poate recunoaște semnele tipice de bruxism la examinare: dinții tociți, mușchii masticatori extinși, amprentele dinților în obraz și limbă.

În cazuri severe, dentina apare deja gălbuie sub smalț, iar dinții devin extrem de sensibili.

Ce încurajează măcinarea dinților

Bruxismul de zi este la fel de comun ca cel de noapte. Oamenii afectați își presează dinții și în timpul zilei, fără să realizeze, la fel de involuntar precum o fac în timpul somnului.
Muşcătura defectuoasă, care apare din cauza dinţilor care nu sunt aliniaţi corect, anumite medicamente (spre exemplu antidepresivele), consumul ridicat de alcool, cafea sau energizante, stresul și nicotina sunt, de asemenea, dăunătoare.
Cine are bruxism „pe trezire” are o șansă în plus să rezolve problema prin auto-observație.

Diagnostic şi terapii anti-bruxism

  • Electromiograma (EMG) constă în înregistrarea grafică a activităţii muşchilor masticatori. Aceştia se contractă intens în timp ce persoanele care suferă de bruxism dorm. În cazul în care se dovedeşte că suferi de bruxism, medicul stomatolog îţi poate prescrie o serie de tratamente:
  • Gutierele de bruxism, reprezentate printr-o folie de plastic de 1 mm grosime, perfect adaptate pe arcadele dentare (se confecţionează după amprentarea în prealabil a arcadelor maxilare).
    Acestea împiedică uzura smalţului şi reduc contracţia musculară. Sunt folosite şi gutierele de repoziţionare a dinţilor,pentru alinierea optimă a acestora (în cazul în care muşcătura este defectuoasă), care rezolvă atât defectul de muşcătură, cât şi problema bruxismului.
  • Botox: Neurotoxina poate fi injectată în muşchiul maxilarului, lucru ce face ca musculatura hiperactivă să se calmeze.
  • Fizioterapie, proceduri de relaxare şi terapie comportamentală.
  • Relaxante musculare (pentru o perioadă scurtă de timp).

Lasă un răspuns

Fii primul care comentează!

Clinica IVORY - Dentfix menționează faptul că orice indicație oferită prin intermediul comentariilor pe acest site nu trebuie considerată opinie medicală autorizată. Pentru a primi o opinie medicală autorizată este obligatoriu să vă prezentați personal la medicul dumneavoastră care vă poate consulta clinic conform procedurilor reglementate legal. Puteți urma sugestiile din secțiunea următoare numai pe propria răspundere.

avatar