Istoria periuței dentare

periute dentare

Istoria periuței de dinți se pierde în negura timpului. Înainte ca obiectul de igienă dentară pe care îl utilizăm astăzi să ia ființă, au existat alte instrumente pe care strămoșii noștri le-au folosit extensiv pentru a-și îngriji dantura. De la primele instrumente rudimentare până la periuțele performante actuale, omenirea a testat diferite variante, evoluând constant.

Instrumentele de igienă dentară au o istorie ce datează de peste 4000 de ani. Printre primele asemenea instrumente au fost bețișoarele din lemn care aveau unul dintre capete franjurat, pentru periajul dentar, în timp ce al doilea capăt era ascuțit și folosit ca scobitoare. Cele mai vechi astfel de bețisoare datează din Babilon, din 3500 î.e.n., și au fost menționate în documente din China antică, din 1600 î.e.n.

Asemenea instrumente de igienă dentară par să fi folosit și vechii greci și romani, în timp ce, în lumea islamică, bețisorul din lemn purta numele de Miswak, iar utilizarea sa era recomandată de 5 ori pe zi, înaintea rugăciunilor, fiind considerată o dovadă de pietate. Miswak a fost folosit de musulmani începând cu secolul al 7-lea î.e.n.

Betișorului din lemn i-a urmat o periuță similară celei folosite astăzi, cu peri obținuți de la porcii domesticiți din zonele reci ale Siberiei și Chinei de Nord, atașati de un bețisor de bambus sau de un os. Folosită inițial în China, această periuță a ajuns pe teritoriul Europei în secolul al 17-lea, europenii importând masiv aceste instrumente de igienă dentară până la jumătatea secolului trecut.

Cu toate acestea, se apreciază că producția în masă a periuțelor de dinți pe teritoriul european a debutat la finele secolului al 18-lea, în 1780, sub semnatura lui William Addis. Încet, dar sigur, periuța de dinți a câștigat tot mai mult teren, astfel că, în 1840, Anglia, Franța și Germania se lăudau deja cu producții în masă de periuțe de dinți.

Periuțele de dinți cu fibre din materiale sintetice au fost introduse în 1938, în timp ce prima periuță de dinți electrică a văzut lumina zilei în Elveția, în 1954. În 1987, apare și prima periuță electrică rotativă.

În prezent, există o varietate de modele de periuțe de dinți – cu mâner drept sau curbat, cu peri mai lungi sau mai scurți, mai duri sau mai moi, în forme adaptate utilizării celor mici -, concepute să satisfacă necesitațile unei diversități de pacienți, cu probleme stomatologice specifice.

Etichetat cu 

Lasă un răspuns

Fii primul care comentează!

avatar
wpDiscuz