Despre felceri și bărbieri

barbier

Până prin secolul al XIX-lea bărbierii îndeplineau diverse alte funcții; făceau operații chirurgicale minore, peruci, scoteau dinți, puneau oasele la loc, luau sânge bloodletting, ofereau servicii de manichiură și pedichiură, însemnau sclavi, făceau tatuaje, iar în unele societăți asistau moașele și făceau circumcizii. Din epoca de glorie a Egiptului (când aceștia participau inclusiv la mumificări și îmbălsămări) și până în Evul mediu, bărbierii preluau parte dintre îndatoririle chirurgului modern.

La început, bărbierii personali erau sclavi, apoi au apărut ca o clasă socială nouă. Într-o anumită perioadă au fost itineranți, umblând pe străzi și sunând din clopoțel pentru a-și anunța prezența, iar serviciile lor erau adesea solicitate ca o alternativă la serviciile oferite de medicul local, din cauza costurilor mai reduse.

Spre deosebire de vraci, șamani și magi, metodele bărbierilor-chirurgi erau mai apropiate de metodele medicinii moderne, pentru că presupuneau examinarea corpului în încercarea de a vindeca, față de magie, citit în stele și practici religioase care dădeau o interpretare magico-simbolică semnelor și simptomelor corpului, în cadrul unei ecuații care implica relația dintre spirit și corp, prin prisma căreia se încerca vindecarea.

În secolul al XII-lea s-a interzis prin decret luarea de sânge de către călugării care ofereau servicii medicale, aceste îndatoriri ajungând astfel în seama bărbierilor, alături de alte operațiuni chirurgicale, printre care extracțiile dentare și tratarea rănilor de război. Studiul medicinii și al anatomiei a fost instituționalizat în universitățile seculare din Europa abia din secolele XII-XIII, făcând astfel diferența între chirurgii cu studii de anatomie și bărbierii-chirurgi, însă cele două clase sau ghilde au co-existat timp de câteva secole. Integrați în viața orașului, bărbierii-chirurgi din Londra secolului al XIII-lea care luau sânge își așezau pe pervaz vase cu sânge, iar cei care scoteau dinți agățau șiraguri de dinți pentru a semnala serviciile oferite. În Franța și Anglia, abia din secolul al XVIII-lea bărbierii au pierdut prin lege dreptul de a opera. Serviciile de stomatologie au început tot atunci să fie privite ca o specializare aparte, ieșind și ele încet din lista de multiple specializări ale bărbierilor-chirurgi.

Etichetat cu 

Lasă un răspuns

Fii primul care comentează!

avatar
wpDiscuz